Meniu
Afla mai multe despre diferitele tulburari de anxietate
Anxietatea este o stare emotionala reprezentata prin neliniste, teama, tensiune, hipervigilenta s.a., aparand in situatii in care resimtim o amenintare (la adresa starii de sanatate, sigurantei familiei, prestigiului social, obiectivelor importante, etc). Spre deosebire de frica, care apare in cazul unui pericol imediat, anxietatea se manifesta, mai degraba, fata de un pericol incert din viitor: putem simti frica (justificata ) in fata unui caine agresiv care latra, insa teama vaga,“nelinistitoare” de a merge pe o strada unde stim ca poate fi un caine si ingrijorarea corespunzatoare (oare o sa ma atace?) face parte mai degraba din categoria anxietatii. Frica este de obicei mai intensa, dar mai scurta, pe cand starea de anxietate dureaza mai mult si se resimte mai difuz. Bineinteles, cele doua se aseamana si se suprapun (vezi Tulburarea de Panica). De obicei, in primele secunde ale unei stari de anxietate putem simti alerta/frica, apoi ingrijorare si nesiguranta cu privire la consecintele viitoare.
Majoritatea oamenilor experimenteaza stari de anxietate la un anumit moment. Atunci cand nu este excesiva sau indelungata, anxietatea poate avea rol benefic, ajutand la prevenirea anumitor situatii periculoase, sau adaptarea la anumite cerinte (ex: pregatirea unui examen). In schimb, cand starile de anxietate sunt nepotrivite cu situatia (nu sunt justificate de o dificultate sau amenintare), devin prea intense sau prea frecvente, putem vorbi de o tulburare de anxietate. Tulburarile anxioase se caracterizeaza prin intoleranta la incertitudine, sentiment de alerta, tendinta de a se ingrijora si intra usor in defensiva (precipitata si dezordonata), fata de un eveniment temut din viitorul apropiat, sau mai indepartat.
Tulburarile de anxietate pot aparea pe fondul unor predispozitii genetice, fiind favorizate de un stil pesimist, orientat catre problema, alaturi de un sentiment de vulnerabilitate, respectiv o impresie generala ca lumea este un loc periculos, in combinatie cu o neincredere in capacitatile proprii de a face fata neprevazutului, sau obstacolelor. Aceasta predispozitie catre afectivitate negativa faciliteaza dezvoltarea unei tulburari de anxietate atunci cand persoana in cauza se confrunta cu anumite situatii distresante declansatoare.
Tulburarile de anxietate pot scadea drastic calitatea vietii, atat prin disconfortul intens resimtit cat si prin restrangerea stilului de viata (datorat evitarii participarii la diferite situatii, activitati, sau evenimente). Evitarea, insotita de frica ce o
motiveaza, tinde sa se generalizeze, putand deveni in timp tot mai acaparatoare.
Citeste articolul „Despre Anxietate” pentru si mai multe detalii si informatii utile. Click aic
Falsa alarma
In cadrul unui sentiment general de insecuritate/pericol iminent, poate aparea tendinta de a interpreta usor semnale ambigue sau neutre ca fiind amenintatoare. Cei care sufera de anxietate de sanatate, de exemplu, pot asocia in mod automat o crestere a ritmului cardiac cu probabilitatea de a face infarct. In general, persoanele care dezvolta tulburari de anxietate au avut dintotdeauna un stil pesimist sau “prapastios”, astfel ca anxietatea le exacerbeaza aceasta trasatura.
Lipsa increderii in sine
Pe langa interpretarea falsa a unor situatii ca fiind periculoase, neincrederea in a le face fata este caracteristica pentru persoanele anxioase. Astfel ca anticiparea unui rezultat negativ este cu atat mai stresanta, cu cat „anxiosul” nu se vede capabil sa surmonteze posibilele dificultati.
Exagerarea amenintarii/catastrofarea
Exagerarea consecintelor unui posibil scenariu negativ (“daca voi spune o prostie, voi fi compromis pentru totdeauna”); a se gandi la rezultatul cel mai negativ cu putinta.
Cautarea asigurarii
Deseori, persoanele anxioase dezvolta o dependenta de a primi asigurare (de la un membru al familiei, doctor, instrument medical, etc) in cazul temerii de un rezultat nedorit. Aceasta “dependenta” mentine anxietatea pe termen lung, mai ales prin sentimentul de linistire pe care il aduce temporar.
Intoleranta incertitudinii
Intrucat exista o tendinta de a vedea situatiile neclare/incerte ca fiind mai degraba negative, dar si pentru ca incertitudinea, in sine, este traita cu o anumita apasare/ aprehensiune, persoanele cu tulburari anxioase cauta permanent asigurarea. Cum certitudinea nu poate fi mereu gasita, lumea fiind ne-sigura, creste frustrarea si sentimentul general de alerta.
Ingrijorarea
Este poate mecanismul definitoriu al anxietatii. Persoanele anxioase reactioneaza in situatii aspecifice anticipand rezultatul negativ temut si reflectand/imaginand, uneori indelung, in legatura cu acesta. Este o gandire de tipul : “ce-ar fi daca”. Se manifesta ca o forma de previziune a viitorului, intotdeauna negativa si focusata pe problema (rareori gaseste o solutie), pe care de multe ori persoana o confunda cu realitatea si la care reactioneaza emotional in consecinta.
Evitarea
Majoritatea episoadelor de anxietate se finalizeaza cu evitarea situatiei temute. Evitarea, atunci cand este posibila, aduce cu ea un sentiment de linistire, devenind astfel cea mai la indemana solutie pentru cei anxiosi. Dezavantajul major este insa acela ca in felul acesta se mentine tulburarea de anxietate. Evitand situatia temuta nu putem invata ca ii putem face fata, sau ca ea nu este asa de periculoasa incat sa fie nevoie cautarea rapida a scaparii. In mintea persoanei anxioase se va pastra incredintarea falsa ca doar iesind repede din ceea ce ii provoca distres s-a mentinut “in siguranta”.
Tulburarea de anxietate generalizata
O perioada indelungata reprezentata prin ingrijorari facile si repetate declansate de preocupari comune/zilnice, insotite de stari de tensiune, neliniste, oboseala, aproape continue. Tulburarea de anxietate generalizata reprezinta oarecum un stil personalitate, caracterizat prin pesimism, alarmare, catastrofare, o tendinta generala de concentrare excesiva pe posibilele probleme (rezultatul unui examen, viitorul financiar, confruntare la locul de muca, etc), precum si exagerarea acestora. De multe ori este prezent un sentiment general de neajutorare, sau incredere scazuta in fortele proprii; de a putea face fata provocarilor viitoare.
Afla mai multe despre psihoterapia acestui tip de anxietate AICI.
Anxietatea de sanatate
Aceasta tulburare este caracterizata de teama si preocuparea constanta fata de posibilitatea de a dezvolta o boala grava. In general, punctul de pornire il reprezinta o stituatie in care percepem dintr-o data o amenintare la adresa sanatatii (disconfort trecator in respiratie-perceput ca risc viitor de sufocare, dificultatea de amintire a unui eveniment -perceput ca risc de Alzheimer, etc.) Dupa instalarea acestei „frici”, unele senzatii inofensive (disconfort in piept), legate de teama principala, sunt apoi interpretate eronat („infarct!”), aspect care mentine anxietatea. Vezi mai multe in articolul „Anxietatea de sanatate„
Afla mai multe despre psihoterapia acestui tip de anxietate AICI.
Tulburarea obsesiv-compulsiva
Prezenta anumitor ganduri, impulsuri, imagini intruzive, mai mult sau mai putin ciudate si in dezacord cu intentiile persoanei (egodistonice) care creeaza anxietate si disconfort psihic intens. Pot exista, de asemenea, compulsii – acte, gesturi, ritualuri (spalari repetate, verificari, numarari in gand, etc) la care se recurge pentru gestionarea acestor fenomene intruzive si scaderea starilor de anxietate. Tulburarea Obsesiv-Compulsiva presupune ca ambele categorii (obsesii si compulsiil) sa fie prezente, sau numai una dintre ele. Aceste fenomene obsesiv-compulsive sunt consumatoare de timp si afecteaza mult viata personala, sociala, sau profesionala a persoanelor respective.
Afla mai multe despre psihoterapia acestui tip de anxietate AICI.
Tulburarea de panica
Tulburarea de Panica presupune episoade de panica (stari foarte intense de frica si anxietate) si ingrijorare ulterioara in legatura cu acestea, insotite uneori de agorafobie, respectiv evitarea unor situatii, sau anxietate intensa asociata acestor situatii (aglomeratii, magazine, mijloace transport in comun, etc). Foarte frecvent apare teama de a innebuni, a face o boala grava, pierderea controlului, etc. Poate fi o tulburare foarte incapacitanta, in cazurile cele mai grave ajungandu-se pana la refuzul parasirii locuintei, acesta fiind singurul loc in care persoana in cauza se simte in siguranta.
Afla mai multe despre psihoterapia acestui tip de anxietate AICI.
Anxietatea sociala
Este reprezentata de stari de neliniste, nervozitate si chiar teama in preajma situatiilor sociale, insotita deseori de evitarea acestora. De cele mai multe ori apare ingrijorarea de a nu se face de ras, a comite o gafa, etc., alaturi de catastrofarea acestor consecinte. Situatiile care creeaza anxietate pot fi particulare – tinerea unui discurs, participarea la o petrecere, sau generale – orice situatie care implica interactiunea cu ceilalti (exceptand, de obicei, persoanele familiare). De obicei aceasta tulburare se dezvolta in adolescenta sau tinerete, fiind de multe ori cauzata de un evenilnt care a implicat o anumita forma de ridicol/umilire (reala sau inchipuita).
Afla mai multe despre psihoterapia acestui tip de anxietate AICI.
Fobia specifica
Teama intensa si nejustificata fata de diferite obiecte sau situatii (animale, spatii inchise, inaltime, injectii, etc), insotita de evitarea acestora. Desi persoana poate recunoaste ca frica sa este nejustificata, asta nu reduce anxietatea. Acest tip de anxietate se manifesta doar in preajma „obiectului fobic” (insecte, caini, intuneric, lifturi, furtuna, spitale, etc), astfel ca multe persoane pot sa nu fie afectate negativ de prezenta acestei tulburari: pur si simplu evita situatia temuta. In unele cazuri insa, evitarea nu este posibila, sau presupune prea multe inconveniente (necesitatea analizelor medicale, transportul la locul de munca, etc), astfel ca se impune tratarea acestei tulburari.
Afla mai multe despre psihoterapia acestui tip de anxietate AICI.
Tulburarea de stres postraumatic
O tulburare emotionala care apare in urma unui eveniment traumatic, si care se manifesta prin retrairi ale situatiei traumatizante, evitari ale amintirii acestor situatii, sau experimentarea lor cu distres intens, precum si o stare generala reprezentata prin hipervigilenta, tresarire facila, dificultati de concentrare, amorteala emotionala si altele. Evenimentul psiho-traumatizant este, in general, una din imprejurarile in care a existat o expunere la: decesul cuiva (sau amenintarea propriei vieti), vatamare grava, violenta sexuala. Persoana a fost fie victima directa a acestor cirumstante, fie martora a lor. Diagnosticul de Tulburare de Stres Posttraumatic se pune dupa cel putin o luna de simptome, aceasta deoarece, in multe cazuri simptomele trec de la sine. Unii specialisti, recomanda chiar abtinerea de la o interventie psihoterapeutic in prima luna, fapt care ar putea complica starea si impiedica recuperarea naturala. Trebuie stiut, ca nu toate persoanele care trec prin aceste situatii deosebit de stresante dezvolta stres posttraumatic, ci numai o parte dintre ele, in functie si de particularitatile psihologice ale fiecaruia.
Afla mai multe despre psihoterapia acestui tip de anxietate AICI.
Incepe procesul tau terapeutic chiar acum. Foloseste metodele de contact disponibile mai jos si stabileste o intalnire. Sedintele de psihoterapie pot avea loc atat la cabinet cat si online in functie de preferinta si de situatie ( de exemplu, in cazul in care sunteti din alta localitate ).
