Anxietatea de boala
Ce este?
O tulburare anxioasa caracterizata prin ingrijorari excesive in legatura cu posibilitatea de a avea, sau a face o boala grava. De obicei, persoanele care au aceasta tulburare se alarmeaza cu usurinta la detectarea celui mai mic semn de disconfort, sau senzatie neobisnuita/excesiva in corp. O durere de cap poate fi interpretata ca risc de AVC, un disconfort in zona pieptului poate fi interpretat ca risc de infarct, dificultatea de amintire a unui eveniment poate “semnaliza” pentru persoana inceputul bolii Alzheimer, etc. In trecut, astfel de preocupari in legatura cu starea de sanatate erau incluse in cadrul hipocondriei. Astazi, termenul de hipocondrie (ipohondrie) nu mai este folosit, fiind inlocuit cu tulburarea de somatizare (preocuparea excesiva in legatura cu afectiuni minore) si anxietatea de boala. Anxietatea de boala se deosebeste de ingrijorarea normala, prin faptul ca temerile legate de afectarea starii de sanatate sunt fie false, fie exagerate. Aceasta stare de ingrijorare se poate intinde pe o perioada destul de mare de timp, in care persoana dezvolta in plan imaginar o serie de ipoteze sumbre in legatura cu posibilele complicatii medicale, mai mult sau mai putin justificate. Ca urmare este afectata drastic calitatea vietii, precum si randamentul in munca.
Cum apare?
In cele mai multe cazuri, anxietate de boala se declanseaza dupa ce o problema de sanatate, de obicei minora, dar intotdeauna survenita surprinzator, este perceputa cu o frica, sau anxietate intensa. Persoana in cauza dezvolta din acel punct o teama constanta in legatura, fie cu simptomul originar, fie cu alte simptome pe care si le “descopera” pe parcurs. De multe ori anxietatea de boala apare la persoane care au avut dintotdeauna un stil de ingrijorare exagerata, sau o gandire orientata catre consecinte negative. Perspectiva dezvoltarii unei boli este foarte tulburatoare, fiind afectat sentimentul general de siguranta. Apare nevoia si obiceiul de a lua in calcul diverse catastrofe medicale, partial ca o forma de pregatire pentru un deznodamant negativ. Nu de putine ori, evenimentul anxiogen initial survine pe fondul unei stari de stres prelungit, sau anxietate in legatura cu un aspect important din viata persoanei (nemultumiri legate de locul de munca, probleme in casnicie, crize existentale, etc), astfel ca anxietate de boala poate inlocui sau masca preocuparea initiala, mai generala dar nu suficient constientizata. Asa se poate explica de ce persoanele cu anxietate de boala isi gasesc constant motive de ingrijorare, cauza principala a anxietatii nefiind adresata.
Cum se mentine?
O data capatata o teama de boli, aceasta se mentine inclusiv prin crearea unei dependente de asigurare din partea medicului, sau a unei persoane creditate cu incredere (ex: un membru al familiei). Pot aparea comportamente din ce in ce mai orientate catre siguranta (ex: evitarea efortului fizic) care limiteaza foarte mult sfera de activitati a persoanei si implicit satisfactia vietii. Preocuparea constanta in legatura cu starea de sanatate duce la scaderea interesului pentru alte lucruri, afectand capacitatea de a se bucura, sau capacitatea de concentrare. Faptul ca aceste persoane “se plang constant” de afectiunile pe care cred ca le au, cautand sa fie linistiti de cei din jur, duce la o atitudine critica din partea apropiatilor, care ii indeamna sa treaca peste aceste probleme, si sa inteleaga ca “nu au nimic”. Consecinta este autoinvinovatirea si scaderea respectului de sine. Desi in momente de liniste (calmare) persoana anxioasa isi poate da seama in mod rational ca nu este in pericol, asta nu o ajuta prea mult sa se simta in siguranta, intrucat la cel mai mic semn (senzatie specifica atribuita unei boli anume) se activeaza schemele fiziologice ale amenintarii, modul mental devenind cu totul altul in acel moment: dominat de perceptia iminentei unei catastrofe medicale.
Cum se “vindeca”?
Mai intai trebuie precizat ca numarul persoanelor care sufera de anxietate de sanatate este destul de mare si oarecum in crestere in ultimii ani. Aceasta informatie poate fi de ajutor celor in cauza, pentru a intelege ca tulburarea respectiva este destul de raspandita, ei nefiind un caz singular. Metoda predilecta este psihoterapia, desi medicatia poate ajuta in cazul celor ce nu pot beneficia de psihoterapie, sau necesita un tratament combinat. Dezavantajele folosirii doar a medicatiei, ca in cazul tuturor tulburarilor de anxietate, pot fi neutilizarea propriilor resurse psihice (inclusiv descoperirea faptului ca o stare de anxietate poate fi depasita doar prin mijloace psihologice), precum si neschimbarea gandirii si a mecanismelor emotionale anxiogene, astfel ca vindecarea poate sa nu fie de durata.
Interventia psihoterapeutica, in functie de abordare, poate presupune urmatoarele:
- In primul rand, intelegerea faptului ca problema persoanei este una psihica si nu somatica. Cu alte cuvinte, a renunta la a se asigura ca este sanatos din punct de vedere fizic si a se concentra, in schimb, pe rezolvarea psihica.
- Modificarea comportamentului de monitorizare continua a starii de sanatate (senzatiilor interne, etc)
- Intelegerea si modificarea stilului “defectuos” de perceptie si interpretare a diferitelor semne de boala
- Dezvoltare unei atitudini rationale, curajoase si de acceptare in fata incertitudinii
- Reluarea vechiului stil de viata, nereprezentat prin ingrijorari excesive
- Deprinderea de tehnici de gestionare a anxietatii (respiratie, refocusare a atentiei, etc)
Anxietatea de boala este o conditie suparatoare cu care tot mai multi oamenti se confrunta in ultimii ani. Din pacate, mijloacele de coping foflosite (vizite nejustificate la medic, analize, cautarea exagerata a confortului si sigurantei) sunt si cele care intretin tulburarea. Depasirea problemei poate incepe cu intreruperea cercului vicos al asigurarilor, modificarea obieciuri mentale si comportamentale si gestionarea diferita a emotiilor.